Centrul Universitar "ENERGIE plus":Acest sector (L'EOLICO appunto) este unul din cele mai dezvoltate şi cunoaşte cea mai mare rată de creştere anuală: la scara mondială - o creştere de 38% în 1999, în UE - 43%. La sfârşitul anului 1999 capacitatea totală de putere eoliană instalată a constituit 13.500 MW, din care peste 9000 MW revenea ţărilor din UE. Pentru comparaţie: capacitatea totală a puterii instalate a celor două centrale, CET-1 şi CET-2, care alimentează Chişinăul cu energie electrică constituie 286 MW. Coeficientul de utilizare a puterii instalate a unui agregat eolian modern este de circa 0,3. Deci instalaţiile eoliene din UE ar putea alimenta cu energie electrică mai mult de 9 oraşe echivalente cu Chişinăul.
În mediul ştiinţific şi cel decizional deseori se declară că pe teritoriul Moldovei potenţialul energetic eolian este mic şi de aceea nu este rentabil valorificarea acestuia.
Este evident, că pentru a lua o decizie cu privire la realizarea oricărui proiect în orice domeniu, inclusiv şi cel ce ţine de domeniul energeticii eoliene, trebuie de demonstrat fezabilitatea acestuia. Pentru a demonstra dacă proiectul va fi profitabil sau nu, trebuie să calculam energia medie anuală care va fi produsă de o turbină eoliană, amplasată într-un punct dat. În acest caz noi trebuie să cunoaştem viteza vântului la înălţimea axei turbinei. Cu alte cuvinte, trebuie să cunoaştem
Cadastrul Energetic Eolian al teritoriului interesat. Republica Moldova
nu dispune de un astfel de cadastru şi discuţiile în jurul problemei existenţei sau lipsei unui potenţial energetic eolian pronunţat
sunt lipsite de temei.
Pentru a modela potenţialul energetic eolian în prezent se utilizează două modele. Modelul elaborat de ţările UE, cunoscut sub denumirea
WAsP, se bazează pe teoria curenţilor de aer, cere enorme baze de date despre viteza vântului pe parcursul a minimum 10 ani (aceste date pot fi obţinute de la staţiile meteorologice) şi date despre caracteristicile teritoriului în jurul staţiei meteo şi a localităţii unde va fi amplasat agregatul eolian. Modelul american elaborat de NASA şi Forţele Aeriene ale SUA este bazat pe teoria dinamică a climei şi cere cu mult mai puţine date, în schimb o mare putere de calcul a calculatoarelor.
În prezent toate ţările UE şi a Europei centrale, SUA şi altele dispun de cadastre energetice eoliene. Estimarea potenţialului energetic eolian cere un volum mare de lucru şi conform datelor specialiştilor americani, pentru teritoriul RM costul acestor lucrări este de cel puţin 50.000$. După elaborarea cadastrului şi identificarea amplasamentelor cu un potenţial energetic pronunţat se efectuează măsurători a vitezei vântului pe parcursul unui an. Costul aparatajului specializat şi a manoperei este de circa 5.000$ pentru un amplasament.
Centrul "ENERGIE plus" a UTM a procurat din surse proprii pachetul necesar de programe WAsP (2.500$) cu scopul de a crea cadastrul energetic eolian. În 1999 UTM a depus la concursul republican proiectul "Elaborarea cadastrului energetic eolian" preconizat pe o perioadă de 3 ani. În 2001 Consiliul suprem de Cercetare şi Dezvoltare tehnologică a luat decizia de-a finanţa aceste lucrari.
Astfel,
primul pas care trebuie de făcut în domeniul energeticii eoliene este
estimarea potenţialului energetic pe întreg teritoriul ţării. Este evident că aceste lucrări trebuie să fie iniţiate de organele statale şi finanţate din buget sau din ajutorul tehnic acordat de diferiţi donatori. Vom menţiona aici că există argumente că pe teritoriul Moldovei pot fi identificate zone în care viteza medie anuală a vântului la înălţimea de 40-50 m deasupra nivelului solului este egală sau mai mare de 7 m/s (viteza de 7 m/s este considerată graniţa de jos pentru care agregatele eoliene sunt rentabile). Ca exemplu, vom aduce experienţa Germaniei. Circa 50% din puterea agregatelor eoliene revine celor amplasate în zonele centrale şi de sud a ţării. Conform datelor de la staţiile meteo amplasate în aceste zone, viteza medie anuală a vântului nu depăşeşte 4,7 m/s, adică nu sunt mai mari decat cele înregistrate de-a lungul multor ani de observările meteorologice din Moldova. Conchidem, că specialiştii germani, estimând potenţialul energetic eolian, au identificat localităţi în care viteza medie anuală a vântului este mai mare de 7 m/s.
Al doilea pas care trebuie făcut după estimarea potenţialului energetic eolian, este realizarea unei centrale eoliene pilot amplasată în localitatea cu cel mai mare potenţial. Puterea instalată trebuie să fie mai mare de 250 kW şi conectată la reţeaua electrică publică. Astfel de agregate nu se produc la noi şi nici în ţările CSI, de aceea se va cumpăra din ţările UE.
Exemplu:
- <LI class=text>Puterea nominală - 600 kW <LI class=text>Înălţimea turnului - 50 m <LI class=text>Diametrul elicei - 48 m <LI class=text>Costul agregatului - 600.000$ <LI class=text>Cantitatea de energie produsă în an la viteza medie a vântului 7,5 m/s - 2.054.000 kWh <LI class=text>Durata de recuperare a investiţiilor la preţul de livrare a energiei electrice de 0,05$/kWh - 5,8 ani
- Durata de viaţă a agregatului - mai mare de 20 ani.
Numai după un an de exploatare cu succes şi verificare a caracteristicilor impuse prin proiect, vor apărea investitori locali şi străini care vor dori să devină producători individuali de energie electrică eoliană.
Despre agregatele eoliene de mică putere.
Acestea sunt agregatele cu puterea instalată de până la 5 kW. Destinaţia lor principală este alimentarea cu energie electrică a consumatorilor izolaţi, care nu sunt conectaţi la reţelele electrice publice şi în viitorul apropiat nu vor fi conectaţi din cauza consumului mic de energie şi distanţei mari până la punctul de transformare. Pentru a asigura calitatea necesară a energiei electrice produse, aceste agregate se dotează cu acumulator, regulator încărcare-descărcare, convertor de frecvenţă. Din această cauză costul total a unui kW de putere instalată este mai mare de 4-5 ori decât a unui kW din exemplul de mai sus, adică este de 4000-5000$/kW. Totodată, menţionăm că în RM sunt foarte puţini consumatori izolaţi de energie electrică. Cu regret în ultimii 5 ani au fost cheltuiţi din buget bani pentru realizarea a unor astfel de proiecte. Declar cu toată responsabilitatea că aceşti bani au fost cheltuiţi în zadar. În primul rând, nici un agregat nu a fost elaborat şi în al doilea, din cauzele expuse mai sus astfel de agregate nu pot fi recomandate deoarece nu sunt rentabile.
În viziunea noastră, agregatele eoliene de mică putere pot fi recomandate pentru:
- <LI style="MARGIN-LEFT: 20px">pomparea apei cu pompe mecanice;
- producerea energiei termice pentru încălzirea apei sau spaţiului locativ.
În acest caz nu sunt necesare componentele costisitoare enumărate mai sus, acumularea apei sau a energiei termice costă mult mai puţin. Ca rezultat costurile
scad de 3-4 ori. Mai mult, aceste agregate vor avea o piaţă sigură de desfacere deoarece există mulţi potenţiali consumatori de apă pentru irigare şi consumatori de energie termică pentru prepararea apei calde, încălzirea spaţiilor locative. De exemplu, o instalaţie eoliană cu puterea nominală de 2,5 kW (la viteza vântului 6 m/s) ar putea produce în perioada noiembrie-martie circa 9000 kWh de energie termică şi ar asigura încălzirea a unui spaţiu locativ de 50 m
2. Se va economisi circa 1500 m
3 de gaz natural. Durata de recuperare a investiţiilor este de 10 ani.
Messaggio modificato da badica il 17 dicembre 2009 - 15:33