Salta al contenuto


Moldweb
Moldova Community Italia utilizza cookies. Leggi le Regole privacy per maggiori informazioni. Per rimuovere questo messaggio clicca sul pulsante qui di fianco:    Accetto l'uso dei cookies
  • Login con Facebook Login con Twitter Log In with Google      Login   
  • Registrati


  •  


Benvenuto su Moldweb

Immagine Postata Benvenuto su Moldweb. Come puoi vedere, da semplice visitatore del forum non ti è permesso interagire attivamente con la community, di sentirti parte di questo meraviglioso posto, per questo ti invitiamo a registrarti! Registrati subito o fai il login. Immagine Postata
Se poi hai un account Immagine Postata, Immagine Postata, Immagine Postatao Immagine Postata è ancora più facile! Senza registrarti, fai direttamente il login con le tue credenziali Google, Facebook, Twitter o OpenId. Ti aspettiamo online con noi, tu cosa aspetti? Immagine Postata
Guest Message by DevFuse
 

Foto
- - - - -

Закон 2005 года о статусе ПМР создал барьер для урегулирования

News

Discussione archiviata. Non è più possibile intervenire in questa discussione.
1 risposta a questa discussione

#1 Rick

Rick

    Advanced Member


  • 17668 messaggi
  • Iscritto il: 25-agosto 05

Inviato 12 febbraio 2013 - 14:44

Молдавский экс-вице-премьер: Закон 2005 года о статусе восточных районов Молдовы создал барьер для урегулирования

 

 

Кишинёв,
Февраль 12 (Новый Регион, Сергей Вулпе) – Молдавский закон 2005 года о
статусе восточных районов РМ не является способом решения
приднестровской проблемы – он представляет собой лишь набор критериев,
своего рода красных линий, которые не могут быть нарушены молдавскими
властями в процессе урегулирования.
Такое мнение высказал в интервью радиостанции «Свободная Европа» бывший вице-премьер молдавского правительства по реинтеграции Виктор Осипов .

По его мнению, закон, скорее всего, стал «эхом» ситуации вокруг «Меморандума Козака».


«Этот закон, по сути, создал барьеры любому высокопоставленному
политику, руководителю страны или любым политическим силам и не может
быть принят как основа для будущего урегулирования приднестровского
вопроса», – считает Осипов.


По его мнению, устойчивое решение конфликта на Днестре может быть
принято на основе международного права и в соответствии с Конституцией
Республики Молдова, но его достижение потребует компромиссов.


«Таким образом, компромисс будет необходим, но неизвестно, когда это
произойдёт», – отметил Осипов, подчеркнув, что основной ключ к решению
конфликта находится в Кишинёве.

«Кажется, что время для принятия проекта статуса Приднестровья ещё не пришло.
Я не знаю, есть ли в настоящее время законченная концепция реинтеграции
Молдовы, но проект статуса региона должен появиться как производное от
переговорного процесса, который должен предусмотреть и компромиссы», –
сказал молдавский экс-вице-премьер.


Как сообщал «Новый Регион», об известном молдавском законе на прошлой
неделе напомнил Посол по особым поручениям МИД РФ, представитель России в
переговорном процессе Сергей Губарев .

Он заявил, что о политическом урегулировании «можно было бы говорить на
следующий день после того, как Республика Молдова отменила бы закон
2005 года».


Закон об основных положениях особого правового статуса населённых
пунктов левобережья Днестра (Приднестровья) был принят в одностороннем
порядке в июле 2005 года.
Он предусматривает, что Приднестровье, оставаясь неотъемлемой составной частью Республики Молдова , получает полномочия автономно-территориального образования.



#2 Rick

Rick

    Advanced Member


  • 17668 messaggi
  • Iscritto il: 25-agosto 05

Inviato 13 febbraio 2013 - 00:51


Victor Osipov: Legea din 2005 nu este o soluţie pentru criza nistreană. Ea trasează liniile roşii

Fostul
vicepremier pentru reintegrare în guvernul AIE-1, în dialog cu
Valentina Ursu, în ajunul primei runde de negocieri în formatul 5+2, din
acest an, de la Lvov.

 

 

Europa Liberă:
Domnule Osipov, pentru că mai mult timp aţi negociat pe marginea
chestiunii transnistrene, să ne spuneţi despre arta negocierilor şi
şansa identificării unei soluţii durabile pentru criza transnistreană.


 

Victor Osipov:
„Un obiectiv foarte important al Guvernului Republicii Moldova, imediat
după 2009, a fost acela de a relua dialogul şi în interiorul ţării,
între Chişinău şi Tiraspol, dar şi pe plan internaţional, în formatul
„5+2”, dialog stopat completamente încă după 2006. Acest lucru s-a
reuşit. I s-a dat o cadenţă discuţiei şi pe plan intern, şi pe
internaţional. Iar speranţa, care poate fi legată de preşedinţia
Ucrainei în cadrul OSCE, este aceea ca acest dialog să fie intensificat,
inclusiv la cel mai înalt nivel al liderilor de la Chişinău şi
Tiraspol, pentru că s-a anunţat un calendar foarte ambiţios, de
reuniuni, de întâlniri, întrevederi şi discuţii. Şi, fără a spune mai
mult, eu cred că această tactică este importantă. Este imposibil de a
ajunge la o soluţie, fără comunicare şi fără dialog. S-ar putea întâmpla
să treacă, la un moment dat, cantitatea în calitate, aşa cum spune
legea filosofică.”

 

Europa Liberă: Găsirea unei soluţii durabile pentru criza transnistreană înseamnă cedări din partea Chişinăului?

 

Victor Osipov:
„O soluţie durabilă înseamnă o soluţie politică şi una acceptată pe
plan internaţional, bazată pe dreptul internaţional şi care să
corespundă cu Legea Fundamentală a Republicii Moldova. Este o sarcină
foarte dificilă. Iar atingerea ei va cere compromisuri. Fără îndoială,
nu există negocieri în care toate părţile să rămână mai mult sau mai
puţin împăcate în final, fără ca toate părţile să facă compromisuri. Nu
putem însă anticipa şi spune astăzi în care zone se vor produce aceste
compromisuri şi cum vor arăta ele, pentru că ştim, discuţiile pe
subiectul reglementării politice nici măcar încă nu au început. Iar unii
dintre participanţii la negocieri, constatăm, au expus public poziţia
lor care este aceea de a nu forţa discuţiile pe aşa-numitul Coş III,
soluţia politică. De aceea, compromisul va fi necesar, dar nu ştiu când
va avea loc.”

 

Europa Liberă: Tot
mai insistent, această opinie este vociferată chiar de către partea rusă
care este nemijlocit mediator la procesul de negocieri.


 

Victor Osipov:
„Oamenii, care urmăresc procesul, ştiu cine şi ce poziţii expune
public. Ar fi, probabil, important să se revină la o altă temă de
discuţie în cadrul acestui format „5+2” şi anume aceea de a egala în
drepturi participanţii internaţionali la acest format. Pentru că – sunt
de acord cu vicepremierul Carpov – o asemenea diferenţiere între
observatori şi mediatori este nejustificată şi nu se regăseşte nici în
procedurile interne din cadrul dialogului în formatul „5+2”. Dar acest
subiect oricum este unul colateral, nu vizează problema de fond a
discuţiilor şi obiectivul de fond – soluţia politică.”

 

Europa Liberă: Unele
voci spun că totuşi cheia soluţionării conflictului transnistrean s-ar
afla la Moscova, pe când Moscova, de fiecare dată, zice că un vals îl
dansează doi parteneri, adică Chişinăul şi Tiraspolul. De cine depinde
mai mult?


 

Victor Osipov:
„Ar fi destul de riscant să îşi asume cineva o apreciere, eu ştiu, să
facă un top cine deţine mai multe pârghii pentru a contribui, ca să zic
aşa, sau pentru a influenţa procesul de soluţionare a problemei
transnistrene: în care capitală sunt mai multe chei sau cheile mai
importante. Punctul meu personal de vedere este că principala cheie
pentru soluţionarea conflictului transnistrean se află la Chişinău şi
rezidă în atitudinea autorităţilor Republicii Moldova, capacitatea lor
de a se mobiliza, de a mobiliza resurse, în baza unui concept complex,
de lungă durată, care să fie o politică de stat, susţinută şi financiar.
Abia după aceea vom putea să observăm mai bine în ce măsură ne ajută
sau în ce măsură ne împiedică poziţiile exprimate de alte capitale. Eu
cred că principala cheie este la Chişinău.”

 

Europa Liberă: Dar atunci de ce întârzie un proiect de statut, elaborat de Chişinău pentru regiunea transnistreană?

 

Victor Osipov:
„Se vede că nu a venit încă momentul pentru un proiect de statut. Eu nu
ştiu dacă există în momentul de faţă finalizată o concepţie de
reintegrare a ţării, pentru că abia după aceea cred că ar putea să
apară, eventual într-o perspectivă,  şi un proiect de statut. Un proiect
de statut totuşi trebuie să apară ca şi derivat al procesului de
negocieri. El trebuie deja să ia în calcul acele compromisuri despre
care vorbeaţi dumneavoastră mai devreme şi formele de soluţionare, care
să fie cunoscute, discutate în formatul de negocieri.”

 

Europa Liberă: Dar
există o lege, o lege care a fost adoptată în anul 2005, despre care
iarăşi Moscova şi Tiraspolul zic că ar trebui anulată. În baza acelei
legi se poate rezolva astăzi criza transnistreană?


 

Victor Osipov:
„Legea din 2005 nu reprezintă o soluţie pentru rezolvarea crizei
transnistrene. Legea din 2005 reprezintă un set de criterii, un fel de
linii roşii, care nu pot fi încălcate de către autorităţile
moldoveneşti, în primul rând, în procesul de negocieri şi într-un
eventual proces de soluţionare politică. Această lege a venit mai
degrabă ca un ecou la situaţia creată în jurul Memorandumului Kozak,
atunci când a existat riscul ca prima persoană în stat, după ce a
parafat, să şi semneze un document despre care nimeni în Republica
Moldova nu ştia nimic. Eu nu vreau să intru acuma în detaliile legate de
conţinutul acelui document, dar însuşi acest fapt că nimeni nu ştia
nimic,  iar preşedintele Voronin deja parafase un memorandum foarte
complex, foarte important pentru destinul Republicii Moldova, a fost
interpretat de către întreaga societate şi de către clasa politică drept
un risc enorm, riscul unei decizii unilaterale, centralizate,
autoritare a unui conducător de ţară. Acea lege, de fapt, a stabilit
nişte bariere în faţa oricărui politician de nivel înalt, conducător al
ţării de nivel înalt sau oricărei forţe politice care ar avea pe viitor o
asemenea intenţie. Ea trebuie să fie înţeleasă în felul acesta, nu ca
bază pentru soluţionarea viitoare.”

 

Europa Liberă: Admiteţi ca Uniunea Europeană să preia dosarul transnistrean în totalitate?

 

Victor Osipov:
„Nu cred că pot să admit sau să nu admit. Eu ştiu că Uniunea Europeană
se preocupă – în calitatea pe care o are, de partener al Republicii
Moldova, de comunitate la care Republica Moldova aspiră să adere – se
preocupă foarte îndeaproape de problematica transnistreană. Şi am să vă
amintesc despre un aide-memoire,
un fel de document de lucru, dar care a fost coordonat între Guvernul
Republicii Moldova şi Comisia Europeană, care conţine o serie întreagă
de obiective comune asumate de Chişinău şi Bruxelles, pentru a soluţiona
această problemă, inclusiv principiul foarte important că integrarea
europeană a Republicii Moldova nu poate fi blocată de către problema
transnistreană, ci dimpotrivă, în procesul de integrare europeană,
Uniunea Europeană şi Republica Moldova vor conlucra pentru a rezolva
această problemă comună. Fiindcă este o problemă în Estul Europei care
ţine inclusiv de aspectele securităţii europene.”

 

Europa Liberă: E uşor să negociezi cu partea transnistreană, domnule Osipov?

 

Victor Osipov:
„Procesul de negocieri, dialogul, oamenii care sunt direct implicaţi,
au mandat să participe la acest proces nu rămân tot timpul aceeaşi.
Importantă este poziţia oficială şi abordarea pe care o are Republica
Moldova ca stat să fie bine fundamentată şi consecventă. Şi eu cred că
noi putem spune că, în linii mari, acest lucru se păstrează deja de o
durată de mulţi ani de zile. Iată aceasta este o caracteristică a
implicării Republicii Moldova în procesul de negocieri care avantajează
Republica Moldova şi o prezintă ca pe un partener previzibil şi serios
în aceste negocieri.”

 

Europa Liberă: Şi şansa reintegrării rămâne a fi?

 

Victor Osipov:
„Şansa reintegrării nu poate fi evaluată. Avem de soluţionat o problemă
internă, de reintegrare teritorială. În plan internaţional, Republica
Moldova este recunoscută în actualele sale frontiere. Aşa că ar trebui
să ţinem cont de această nuanţă. În lume, Republica Moldova este privită
ca un stat integru în cadrul frontierelor sale, iar soluţia politică
internă trebuie să fie găsită. Nu voi da o estimare procentuală a
şanselor.”

 

Europa Liberă: Pe
parcursul mandatului preşedinţiei la OSCE a Ucrainei lucrurile se pot
mişca în bine, în direcţia identificării unei soluţii?


 

Victor Osipov:
„Aşa cum preşedintele OSCE, ministrul ucrainean de externe, a anunţat
un posibil calendar al dialogului, al întâlnirilor, inclusiv dintre Vlad
Filat şi Evgheni Şevciuk, acest proces se va intensifica, dar care vor
fi efectele acestei intensificări urmează să vedem.”

 

Europa Liberă: De ce?

 

Victor Osipov: „Nu pot să anticipez.”

 

Europa Liberă: De ce sunteţi rezervat?

 

Victor Osipov:
„Noi urmărim evoluţiile legate inclusiv de întâlnirile bilaterale, care
s-au produs, în ultimii ani, şi am văzut că fazele pozitive, discuţiile
amiabile au fost urmate de multe ori de decizii deloc amiabile. Aşa că
ne putem aştepta la tot felul de turnuri, iar faptul că evit să fac un
pronostic optimist se bazează pe realităţile procesului.”