Nessuna risposta a questa discussione

[Rick]

Cazul “Franzeluţa” un atac la securitatea naţională?

Scandalul şi conflictele care scânteiază în jurul combinatului de   panificaţie “Franzeluţa” elucidează gradul de interelaţionare şi   asistenţă reciprocă între diversele personaje ale instituţiilor de stat,   care la comanda unui “cineva” sus-pus folosesc pârghiile de influenţă   pentru a-şi proteja anturajul “certat cu legea”. Astăzi, numele acestui   “cineva” a fost rostit după luni de ezitare şi calcul politic, de  către  liderul PLDM, Vlad Filat, acesta fiind Vlad Plahotniuc,  vicepreşedintele  Parlamentului R. Moldova.

Dar revenim la  “Franzeluţa”, unde  debandada “infracţională” începuse cu reuşita  dubioasă a lui Eugen  Baleca de anulare a deciziei Consiliului de  administrare al  “Franzeluţei”, care punea capăt şefiei sale  risipitoare, printr-o  decizie de judecată, ce ar concura după criteriul  de operativitate doar  cu stabilirea pedepselor pentru victimele din  aprilie 2009. Or, în  aprilie 2009 deciziile se luau în 20-30 minute, în  timp ce Baleca a  primit o decizie favorabilă în mai mult de o oră.  Oare să fi lucrat  sistemul judecătoresc mai bine decât 19 ani până  acum, într-o singură zi  şi pentru un singur om, şi acela destituit  legal pentru „delapidări” şi  gestionare defectuoasă a combinatului de  panificaţie.

În  următoarea fază, legea este de asemenea în mod  flagrant violată, prin  acţiunile şefului pazei din cadrul  întreprinderii “Franzeluţa”, Ştefan  Grosu, ale căror acţiuni pot fi  comparate cu “luarea de ostatici”,  deoarece mai mulţi angajaţi ai  întreprinderii, inclusiv şeful Secţiei  salarizare şi relaţii în muncă  din cadrul SA „Franzeluţa”, Svetlana  Hămuraru, au fost ţinuţi cu forţa  la locurile de muncă. În această  situaţie, este nejustificată hotărârea  Procuraturii de suspendare a  procesului de urmărire penală pe numele  lui Baleca şi Grosu, pentru că  nu ar fi exista temei. Ce fel de temei  mai poate fi invocat dacă  angajaţii combinatului au fost şi continuă să  fie intimidaţi, iar cei  doi sus-puşi au “‘ţinut captivi”, încălcând  drepturi fundamentale ale  omului, cele la libertate.

Deci, la  prima vedere, fără a intra în  prea multe detalii, avem două contexte în  care este pus la încercare  fezabilitatea statului de drept în R.  Moldova, care din păcate nu este  rezistent şi integru decât pe timpul  comuniştilor, doar că acum este pus  la îndemâna mai multor cercuri de  interese.

Şi aici, toate  drumurile duc spre Plahotniuc pentru că  Procuratura a acţionat exact cum  explica liderul mişcării anti-mafie,  Sergiu Mocanu, începând cu anul  trecut. De asemenea, Agenţia de  Securitate care a venit să-l susţină de  Baleca, potrivit unor surse, ar  aparţine la fel lui Plahotniuc. Deci,  Filat a păşit pe un teritoriu  minat, iar Plahotniuc nu vrea să cedeze  nici un centimetru din sfera de  influneţă pe care a moştenit-o încă din  perioada guvernării comuniste.

Pe   lângă accentuarea problemelor pe care le are justiţia moldovenească,   pentru reformarea căreia europenii aruncă în vânt banii în continuare,   cazul “Franzeluţa” denotă fragilitatea securităţii naţionale şi   vulnerabilitatea acesteia la activitatea zeloasă a grupărilor   oligarhice, pătrunse în structurile puterii. Gravitatea acestei   chestiuni este cu atât mai mare cu cât sub lovitură este pusă   funcţionarea unei întreprinderi importante pentru securitatea alimentară   a ţării, iar instituţiile statului pasează responsabilitatea fără a   pune capăt blocajului.

Cauza acestei impunităţi este clară, căci   zonele de interes şi pârghiile de forţă au fost repartizate pentru a se   echilibra reciproc. Or, în acest caz anumite feţe judecătoreşti au   deturnat o acţiune legală de înlăturare din funcţie a unui şef  care a   prejudiciat cu milioane de lei o întreprindere de stat. Totodată,   Procuratura a obstrucţionat pedepsirea lui Grosu şi Baleca pentru   îngrădirea libertăţii angajaţilor “Franzeluţa”.