26 replies to this topic

[badica]

Teodor Baconschi: Nu este nici o problemă în semnarea tratatului cu Republica Moldova

"Ministrul (n.r. - Teodor Bacoschi) ne-a spus că sunt voci care susţin că este în neregulă modul de semnare a Tratatului privind regimul de frontieră. El ne-a asigurat că nu este aşa, că, potrivit jurisprudenţei şi potrivit procedurilor internaţionale, semnarea Tratatului în urmă cu o săptămână de către dânsul şi premierul Vlad Filat nu prezintă nici o problemă". Declaraţia aparţine preşedintelui Comisiei pentru Politică externă a Camerei Deputaţilor din România, Attila Korodi, citată de cotidianul.ro.


Întrebat cum comentează, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de politică externă, acuzaţiile lui Mihai Ghimpu care a afirmat ieri că Tratatul privind regimul frontierei, semnat la 8 noiembrie, este neconstituţional, Korodi a spus: "Din informaţiile mele, nu poate fi neconstituţional nici în România şi nici în Republica Moldova. Nu înţeleg de unde vine această informare. Sunt convins că, dacă era vreo problemă, România nu semna".
Menţionăm că membrii Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor s-au întâlnit luni cu ministrul Teodor Baconschi pentru a discuta relaţiile României cu Republica Moldova în contextul semnării Tratatului de frontieră dintre cele două state.
Sursa: cotidianul.ro

[Rick]

se l'oste ar vino c’ha messo l'acqua,
e noi je dimo, e noi je famo,
c’hai messo l'acqua, e nun te pagamo, ma però,
noi semo quelli, che jarisponnemo n’coro,
è mejo er vino de li Moldavi
che de sta zozza società.

Edited by Rick, 17 November 2010 - 14:00.

[Rick]

Un tratat ce a căpătat prea mare încărcătură politică și emoțională


Eugen Revenco: „Avem o problemă cu respectarea Constituţiei şi cu respectarea legilor noastre.”


La numai o săptămână şi ceva de la semnarea la Bucureşti a Tratatul cu România privind regimul frontierei de stat, preşedintele interimar Mihai Ghimpu îi contestă, retoric deocamdată, legalitatea şi constituţionalitatea. Ce motive ar avea, cât de justificate, cu ce efect şi ce-ar putea urma - în discuţia cu analistul Eugen Revenco, de la Asociaţia de Politică Externă.

Europa Liberă: Dle Revenco, dacă n-a devenit cumva istoric în sine, tratatul moldo-român privind regimul de frontieră semnat acum mai bine de-o săptămână poate deveni totuşi ca atare prin faptul că un reprezentant al guvernării moldovene – premierul - l-a semnat, iar un altul – şeful interimar al statului - l-a contestat cel puţin retoric drept ilegal şi neconstituţional. Dvs. ca diplomat experimentat – vă amintiţi de ceva similar în crestomaţia diplomatică sau, cel puţin, admiteţi că aşa ceva s-a întâmplat sau se poate întâmpla mai mult sau mai puţin firesc?

Eugen Revenco: S-a vorbit, s-a discutat deja mult despre acest tratat, care în sine, în fond este un document mai mult tehnic, care priveşte preluarea aceleiaşi frontiere cu URSS şi elemente de regim pentru întreţinerea frontierei de stat, şi prevede chestiuni de interacţiune între serviciile de frontieră. Acum, trebuie să recunoaştem că în ultimii 20 de ani acest document s-a discutat prea mult şi a căpătat o încărcătură politică mult prea mare pentru segmentul pe care îl reglementează. De aceea şi a venit în vizorul politicienilor atât de sus, chiar şi, dacă vă amintiţi, în programul de guvernare este prevăzut încheierea acestui tratat, privind regimul de frontieră.

Acum, dacă este să vorbim depsre competenţe, atunci Constituţia, articolul 86, vorbeşte negru pe alb, scrie că această competenţă de a negocia şi încheia tratate interstatale ţine de competenţa preşedintelui. Asta în primul rând. În al doilea rând, este şi Legea cu privire la tratate, care împarte tratatele în trei categorii – interstatale, integuvernamentale şi interdepartamentale. Şi din nou, tratatele interstatale rămân în competenţa preşedintelui care negociază şi le încheie. Iar apoi, mai există încă un element care a scăpat prim-ministrului şi Ministerului de Externe, este consultarea comisiei parlamentare după încheierea negocierilor şi înainte de semnarea tratatului propriu-zis. Iarăşi, cum prevede legea cu privire la tratatele internaţionale, acest element de transparenţă decizională este obligatoriu înainte de semnare. Lucru care nu a fost făcut. De aici apar toate contestaţiile şi discuţiile.

Deci, noi suntem în prezenţa a două... să le spunem aşa... încălcări, dacă îmi este permis, dar chiar sunt încălcări. Un principiu constituţional care ţine de competenţa preşedintelui, care nu a delegat nimănui public această competenţă. Ne amintim că în 2003, preşedintele, prin decret de iniţiere a negocierilor asupra tratatului privind regimul frontierei deja a dispus negocierile, şi-a exercitat competenţa, şi nu a transmis nimănui nici dreptul de a încheia negocierile, nici de a semna propriu-zis tratatul. Din această perspectivă este o problemă. A doua problemă este, cum vă spuneam, procedural şi care ţine de transparenţa decizională şi discutarea la nivel politic deja în Parlament, lucru care nu s-a făcut. Şi al treilea element este nivelul de reprezentare în momentul semnării care a fost oarecum dezechilibrat şi nu cred că ar fi fost o problemă dacă din partea Moldovei venea şi semna acelaşi ministrul de externe.

Europa Liberă: Dle Revenco, iată bucătăria, deci, care ţine de asemenea evenimente. Dar arată totuşi destul de straniu când bucătarul-şef vine după o săptămână după ce s-au produs toate în această bucătărie şi spune că a fost total ignorat cât în acea bucătătrie s-a preparat ceva şi apoi acel ceva a fost aprobat de premier. Cât de firesc este toptuşi să se comunice totuşi atât de dificitar la nivel acelaşi guvernări?

Eugen Revenco: Eu cred că una din funcţiile principale ale negociatorului, şi în acest caz este Ministerul de externe, este să asigure o comunicare în exterior, cu partenerul care negiociază, în acest caz statul român, dar să asigure o comunicare şi o informare suficientă pe interior. În primul rând, cu şeful care are competenţa constituţională şi în acest caz este preşedintele şi într-al doilea rând să fie informat Parlamentul, lucru care am văzut noi că nu s-a întâmplat, spre marele regret. Şi faptul că acest lucru nu a avut loc, a dus la aceste disensiuni care din păcate coincid şi cu campania electorală.

Europa Liberă: Dar, spuneţi-mi, şeful statului, şeful interimar al statului nu putea să se autosesizeze la un moment dat şi să intervină cumva, ci să nu reacţioneze abia după o săptămână şi ceva după ce evenimentul s-a produs cu surle şi trâmbiţe? Sau ţine iarăşi de comportamentul firesc sau mai puţin firesc al fiecărui reprezentant al puterii în acest caz?

Eugen Revenco: Mie mi-i teamă că în asemenea situaţii, dacă judecăm după informaţiilor publice care sunt disponibile, şeful statului în aparenţă acum reacţionează şi nu-şi exercită propriu-zis atribuţia, dar reacţionează la o arogare de competenţe care a avut loc fără acordul lui expres. Or, acest lucru trebuia să se întâmple cu acordul expres al şefului statului.

Europa Liberă: Diplomatic vorbind, cât de elegantă este situaţia în care semnatarea tratatului este salutat de preşedintele comisiei europene, Barosso, de oficialităţile europene în general, de oficialităţile române în sfârşit, ca apoi toţi aceştia să fie declaraţi oarecum de șeful interimar al statului moldovean drept participanţi la un eveniment ilegal şi potrivnic Constituţiei Republicii Moldova? Ca diplomat cum se percepe o astfel de situaţie?

Eugen Revenco: Vedeţi că din câte cunosc eu lucrurile s-au precipitat în ultimele câteva zile şi confirmarea semnării sau nesemnării, din păcate, din partea statului român a venit mult prea greu. Nu vreau să spun că e o scuză suficientă pentru Ministerul de Externe, dar, oricum, statul român îşi are o doză de vină importantă, întrucât lucrurile au fost lămurite încă în martie 2010, urmând a fi determinată doar denumirea - tratat sau acord – şi nivelul de semnare. Or, şapte luni de zile erau suficiente pentru a acorda aceste nuanţe şi nu era necesar să vină Angela Merkel în România şi să pomenească despre necesitatea semnării acestui tratat. Deci, a fost o încărcătură mult prea mare în jurul acestui document oarecum tehnic şi care în mare parte a închis doar un element de simbol sau simbolismul...

Europa Liberă: Autorităţile române susţin că, potrivit jurisprudenţei şi potrivit procedurilor internaţionale, semnarea Tratatului în urmă cu o săptămână nu prezintă nicio problemă. Ce se va întâmpla însă dacă noul legislativ nu va ratifica respectivul tratat?

Eugen Revenco: Eu cred că nu vom avea dificultăţi cu ratificarea tratatului propriu-zis. Dar noi avem o problemă cu respectarea constituţiei noastre interne şi cu respectarea legilor noastre, indiferent de pretext şi încărcătura emoţională care există. Ordinea de drept presupune executarea întocmai a legii şi nu aplicarea lor selectivă sau trasă de urechi cum se mai întâmplă. A se ascunde după Convenţia de la Viena, cu anumite elemente care ar împuternici din partea guvernului nostru nu este corect, pentru că aceiaşi convenţie de la Viena cu privire la drepturile tratatelor prevede şi cazuri de vicii de consimţământ şi să nu riscăm noi să ajungem în asemenea situaţii în cadrul unor contestaţii interne.

Deci, partea română era justificată să creadă, la prima vedere, că prim-ministrul are competenţe suficiente. La prima vedere, dar dacă e să judecăm din punct de vedere constituţional lucrurile stau cu totul astfel în plan intern. Iar asta ar putea duce, nu vreau să spun că va duce, dar ar putea duce în cazul unor anumite contestatii la viciu de consimţământ. Lucru care este nedorit şi nu cred că există vreo forţă politică în Moldova care şi-ar dori să conteste real valabilitatea acestui document, care, iarăşi repet, are mai mult încărcătură mai mare de emoţii decât de substanţă negativă.

Europa Liberă: Dle Revenco, dv. invocaţi acum oarecum vicii de procedură, o ignorare oarecum a Constituţiei, alţii spun că totul a fost încheiat la toţi nasturii şi că există deocamdată doar o opinie în acest sens exprimată de şeful interimar al statului. Cine judecă în ultimă instanţă dacă o acţiune a premierului este sau nu este acuzabilă de anumite greşeli, mai ştiu eu, vicii de procedură ş.a.m.d. ?

Eugen Revenco: Vedeţi că lucrurile stau mult prea la suprafaţa ca să avem nevoie să căutăm încă dreptate într-o instanţă. Este art. 86 al Constituţiei care vorbeşte negru pe alb care este competenţa preşedintelui; doi – este legea cu privire la tratate care spune negru pe alb că înainte de semnare trebuie să fie consultată obligatoriu comisia parlamentară pentru politică externă, ceea ce nu s-a făcut. Apoi, dacă preşedintele nu semnează, atunci el deleagă competenţe cuiva, în oricare formă ar fi ele. Din câte înţeleg, acest lucru din nou nu s-a făcut. Iar dacă e să ajungem, atunci probabil că ar putea să fie chiar şi Curtea Constituţională din R. Moldova, care să se pronunţe asupra competenţelor constituţionale, dacă au fost sau nu au fost arogate de către cineva, de prim-ministru bunăoară sau dacă lucrurile se înscriu în cadrul constituţional. Lucru care nu este bine acum să fie contestat pentru că poate duce la o situaţie foarte jenantă. Şi va fi foarte jenant.

Europa Liberă: Domnule Revenco, vă mulţumim.

[REZINESE]

Sarkozy: România trebuie să-şi rezolve problemele la frontieră

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat sâmbătă, la Lisabona, că înainte să adere la spaţiul Schengen, România şi Bulgaria trebuie să-şi rezolve problemele de la frontiere, iar Mecanismul de Cooperare şi Verificare angajat de Comisia Europeană trebuie să se încheie.

"Poziţia Franţei (...) este că România şi Bulgaria au vocaţia de a intra în spaţiul Schengen", a afirmat Sarkozy.

"Dacă aceste două ţări intră în procesul Schengen, înseamnă că ele devin gardienii frontierelor Europei, ceea ce înseamnă că problemele lor frontaliere trebuie să fie rezolvate, înaintea intrării în Schengen", a afirmat el, referindu-se la frontiera dintre România şi Republica Moldova, considerată ca fiind slab controlată.

Sarkozy a mai pus o condiţie înaintea aderării României şi Bulgariei, şi anume sfârşitul "procedurii de supraveghere" angajată "cu privire la problemele de corupţie" de Comisia Europeană.

"Să aşteptăm ca procesul să fie încheiat pentru a determina data la care România şi Bulgaria vor intra în Schengen", a subliniat el.
Pe lângă Franţa, Germania şi Olanda consideră de asemenea că nu sunt întrunite condiţiile care asigură integritatea şi securitatea spaţiului comun de liberă circulaţie Schengen pentru o aderare în martie 2011 a României şi Bulgariei.

Decizia finală privind aderarea lor trebuie luată în unanimitate de statele UE, inclusiv cele care nu fac parte din spaţiul Schengen.
Întrebat sâmbătă, la Lisabona, cu ocazia summitului NATO, despre un eventual diferend cu preşedintele român, Traian Băsescu, Sarkozy a dezminţit orice tensiune privind aderarea României la Schengen. El a adăugat că se înţelege "foarte bine" cu omologul său român şi că "nu sunt probleme".

[badica]

Sarkozy: România trebuie să-şi rezolve problemele la frontieră

Una "chicca" dal vertice Nato di Lisbona:

http://www.youtube.com/watch?v=_Ly165z9OOU

[Rick]

MA di che staranno parlando mai , 'sti francesi ?!?!'

MA nessuno glielo ha detto del "MOMENT ISTORIC " ?




Franţa insistă ca România să recunoască hotarul cu Moldova
9 decembrie 2010 11:01Secretarul de stat francez Laurent Wauquiez a declarat, miercuri, 8 decembrie, în Adunarea Naţională, într-o dezbatere privitoare la Europa, că România nu ar fi capabilă să controleze bine graniţa estică a UE, dacă ar adera la Schengen, pentru că nu recunoaşte graniţa cu Moldova şi acordă paşapoarte pentru cetăţenii moldoveni, scrie agenţia NewsIn.

"Nu ne vom plica în angrenaje ce ne-ar slăbi frontierele şi capacitatea Europei de a gestiona şi controla fluxurile migratorii", a spus oficialul francez, accentuând că Franţa pledează pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Shengen, însă “este necesar ca nişte criterii simple să fie respectate".

“Primul criteriu este simplu, acela că trebuie să fim siguri pe frontierele noastre", a spus Wauquiez, notând că România "nu recunoaşte frontierele cu R. Moldova, dat fiind fluxurile care trec". "Noi recunoaştem o frontieră cu Republica Moldova: este deci o problemă, un obstacol în aderarea în prezent a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen", a subliniat dânsul, citat de agenţia NewsIn.

Luna trecută, la o audiere în faţa unei comisii a Adunării Naţionale, Pierre Lellouche invoca printre argumentele împotrivirii faţă de aderarea României la Schengen controlul deficient la graniţa cu Moldova, care ar fi determinat de decizia României de a acorda paşapoarte moldovenilor, de instabilitatea adusă de regiunea separatistă transnistreană şi de corupţia din Ucraina. După câteva zile, şi preşedintele Nicolas Sarkozy a declarat la summitul NATO de la Lisabona că România trebuie să îşi rezolve problemele de la frontiere, precum şi cele legate de corupţie, înainte de a putea adera la spaţiul Schengen, potrivit Liberation.

Moldova este unica țară cu care România refuză semnarea Tratatului de bază și a celui de frontieră. În locul acestui acord, cele două părţi au semnat de curând Tratatul cu privire la regimul de frontieră moldo-română, care este un document tehnic ce ţine de gestionarea frotinerei de stat.

Preşedintele român, Traian Băsescu, a declarat pe 27 ianuarie, la Chişinău, că România nu va semna niciodată Tratatul de frontieră cu Republica Moldova. “Vreau să vă spun că România nu va semna niciodată un Tratat, care să definească frontiera cu Republica Moldova“, a declarat Băsescu.

Lungimea totală a frontierei moldo-române constituie 681,3 km.








Франция настаивает на признании Румынией границы с Молдовой
9 декабря 2010 г. 11:01 Выступая в среду, 8 декабря, в ходе дискуссий, связанных с Европой, развернувшихся в Национальном собрании Франции, госсекретарь Лоран Вокье заявил, что Румыния не смогла бы на должном уровне контролировать восточную границу ЕС, в случае ее присоединения к Шенгенской зоне, так как не признает границы с Молдовой и выдает паспорта молдавским гражданам,- сообщает агентство NewsIn.

«Мы не будем включаться в схемы, которые ослабили бы наши границы и способность Европы управлять и контролировать миграционные потоки»,- заявил Вокье, подчеркнув, что Франция приветствует присоединение Румынии и Болгарии к Шенгенскому пространству, однако «необходимо, чтоб некие простые критерии соблюдались».

«Первый критерий прост – мы должны быть уверены в своих границах»,- заявил Вокье, отмечая при этом, что Румыния «не признает границ с Республикой Молдова». «Мы признаем границу с Республикой Молдова, следовательно, это - проблема, препятствие для присоединения в настоящее время Румынии и Болгарии к Шенгенской зоне»,- цитирует NewsIn Лорана Вокье.

В прошлом месяце аргументы против вступления Румынии в Шенгенскую зону высказал государственный секретарь по европейским делам Франции Пьер Лелуш, отметивший сложности контроля на границе с Молдовой, причины которых, по его мнению, заключаются в решении Румынии о выдаче паспортов молдаванам, нестабильностью в приднестровском сепаратистском регионе и в украинской коррупции. Спустя несколько дней, президент Франции Николя Саркози, выступая на саммите НАТО в Лиссабоне, заявил, что Румыния должна решить свои проблемы на границе, а также те, что связаны с коррупцией, до присоединения к Шенгенскому пространству.

Молдова остается единственной соседствующей с Румынией страной, с которой Бухарест отказывается подписать Базовый договор. Вместо упомянутых документов стороны недавно подписали Договор о пограничном режиме, который является техническим документом, относящимся к области администрирования границы.

Президент Румынии Траян Бэсеску заявил 27 января в Кишиневе, что Румыния никогда не подпишет Договор о границе с Республикой Молдова. «Хочу вам сказать, что Румыния никогда не подпишет Договор, который определит границу с Республикой Молдова», - заявил тогда Бэсеску. Общая протяженность молдо-румынской границы составляет 681,3 км.

[nikita]

In verità Basescu non può risolvere un bel niente: è stato eletto anche dai supernazionalisti romeni che dicono che la Moldova è "pamint romanesc".
Quelli di "Romania mare" per intenderci. Sono pochi voti ma che contano negli equilibri risicati romeni.
Mi fanno sorridere i moldavi che puntano sull'aiuto dei romeni per entrare in UE!
Ma se proprio i romeni impediscono qualsiasi progresso nell'iter perchè non riconoscono le frontiere a Est!
Credo che l'episodio di Lisbona sia emblematico dell'aria che tira: Basescu è visto come fumo negli ochhi da tutti e non solo per la questione dei zingari.