Moldova Community Italia utilizza cookies. Leggi le Regole privacy per maggiori informazioni. Per rimuovere questo messaggio clicca sul pulsante qui di fianco:
Accetto l'uso dei cookies
Benvenuto su Moldweb. Come puoi vedere, da semplice visitatore del forum non ti è permesso interagire attivamente con la community, di sentirti parte di questo meraviglioso posto, per questo ti invitiamo a registrarti! Registrati subito o fai il login.
Se poi hai un account , , o è ancora più facile! Senza registrarti, fai direttamente il login con le tue credenziali Google, Facebook, Twitter o OpenId. Ti aspettiamo online con noi, tu cosa aspetti?
Lo screzio è questo , Ghimpu accusa Filat di comportamento anticostituzionale !
LA materia del contendere è la decisione presa da Filat di porre sotto al controllo del governo da lui presieduto il "Centrului de Telecomunicaţii"
Ghimpiu è arrivato a minacciare di ricorre alla Corte Costituzionale !
Interessante poi la parte in cui Ghimpu ci rende edotti dei buoni rapporti che intercorrono tra le 2 principali cariche istituzionali dello stato
la dove Il presidente interpella per iscritto il capo del governo e questi non si prende neanche la briga d rispondergli .
L'ho già detto e lo ripeto , benedetti questi mesi , che saranno per forza di cose pochi in cui la moldova ha potuto sperimentare lo spessore di questa accozzaglia di governo
Ora che si sono tolti ogno dubbio sulla qualità delle ex forze di opposizione si può tornare a votare
Şeful statului consideră anticonstituţională hotărârea adoptată de Vladimir Filat 17 martie 2010
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, consideră că decizia adoptată de Guvernul Filat privind subordonarea Centrului de Telecomunicaţii Speciale Executivului, este una ilegală, din care motive a şi atacat respectiva hotărâre la Curtea Constituţională.
“Eu consider o hotărâre ilegală, de aceea şi am sesizat, aşa cum prevede Constituţia. Am suspendat hotărârea cum prevede Constituţia şi am sesizat Curtea Constituţională“, a declarat Mihai Ghimpu, specificând că “este o hotărâre care nu trebuie să fie adoptată“.
Potrivit lui Mihai Ghimpu, această problemă putea şi să nu ajungă la Curtea Constituţională în cazul în care şeful statului şi actualul premier ar fi ajuns la o înţelegere amiabilă. “Ce-i drept, trebuia s-o discutăm între noi, dar, nu m-a consultat. I-am trimis şi o scrisoare ca să anuleze această hotărâre şi nu a reacţionat în niciun fel la scrisoarea mea. Şi atunci am hotărât să atac hotărârea la Curte“, a conchis Ghimpu.
Preşedintele interimar al statului, susţine că “Centrul de telecomunicaţii nu poate fi a Parlamentului sau a Guvernului, acolo sunt partide politice şi acolo nimeni nu poartă răspundere pentru aceasta“. “Aici sunt lucruri foarte delicate, eu nu vreau să mă trezesc ca să nu pot vorbi liber cu dvs sau cu altcineva şi multe alte lucruri“, a mai declarat Ghimpu fără a specifica în subordinea cui ar trebui să fie acest organ.
“Şi aici, Ghimpu nu cedează. Ghimpu nu cedează valorile democratice, indiferent chiar dacă sunt pentru Alianţă beton, dacă începe această Alianţă să promoveze alte valori, Ghimpu spune stop, până aici, mai departe Ghimpu nu acceptă“, a mai subliniat, în context, Preşedintele interimar.
Premierul Vladimir Filat a declarat, în aceeaşi zi că decizia lui a fost una “absolut corectă“. “Decizia Guvernului de a subordona Întreprinderea de Stat care reglementează telecomunicaţiile speciale la Guvern, a fost luată în urma multiplelor consultări în cadrul grupurilor de lucru şi prin vot unanim în Guvernul Republicii Moldova, inclusiv prin votul miniştrilor liberali“, a declarat Filat, comentând poziţia lui Mihai Ghimpu.
Messaggio modificato da Rick il 17 marzo 2010 - 23:50
Serafim Urechean a amintit că Filat nu decide pentru întreaga Alianţă de guvernare 18 martie 2010 15:19
Prim-vicepreşedintele Parlamentului, liderul Alianţei “Moldova Noastră“, Serafim Urechean, susţine că Vladimir Filat şi-a spus propria sa părere, atunci când a declarat despre inevitabilitatea alegerilor parlamentare anticipate.
“Fiecare lider de partid, fiecare partid are dreptul la propria părere. Şi faptul că domnul Filat şi-a spus propria părere, sau poziţia partidului pe care îl conduce, îl felicit, pentru că oamenii gândesc, pentru că oamenii caută“, a declarat Urechean pentru agenţia OMEGA, concluzionând că decizia finală cu privire la petrecerea alegerilor parlamentare anticipate va fi aprobată nu de Filat, ci de întreaga componenţă a Alianţei pentru Integrare Europeană.
“Este poziţia dumnealui (a lui Filat – n.r.), dar nu trebuie să uităm că noi suntem Alianţa pentru Integrare Europeană şi decizia finală va fi aprobată doar de Alianţa pentru Integrare Europeană“, a concluzionat în context Urechean.
Pe 9 martie curent, liderii Alianţei de guvernământ – Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Serafim Urechean şi Vladimir Filat – au declarat că Alianţa a decis să renunţe la organizarea alegerilor anticipate, aşa cum prevede Constituţia, şi a aprobat adoptarea unei noi Legi Supreme prin referendum.
Decizia Alianţei a provocat o reacţie negativă din partea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, care a decis boicotarea şedinţelor Parlamentului şi iniţierea unui referendum naţional privind acordarea votului de neîncredere actualei guvernări, aceasta fiind acuzată de uzurparea puterii de stat.
În partidele Alianţei nu există o părere comună cu privire la alegerile parlamentare anticipate
18 martie 2010 14:44
Declaraţia a fost făcută de către prim-vicepreşedintele Partidului Democrat din Moldova, Oleg Serebrian, accentuând că organizarea alegerilor parlamentare anticipate are legătură cu multiple probleme, inclusiv tehnice, pe marginea cărora sunt purtate discuţii.
Serebrian a menţionat că ar putea apărea “confuzii“ inclusiv dacă alegerile parlamentare anticipate ar avea loc împreună cu cele locale, adică în primăvara anului 2011.
“Va fi o confuzie prea mare, deoarece în Chişinău vor fi listele pentru primarul general, iar în comune – pentru primarul local, pentru primarul general, pentru consilierii locali şi pentru cei municipali“, a anunţat Serebrian, însă nu a exclus că în cazul în care se va decide alegerea Preşedintelui prin vot direct, atunci într-un an ar putea avea loc trei campanii electorale: pentru alegerile anticipate, pentru cele locale şi pentru alegerea Preşedintelui. “Poate dacă se va decide votul direct, atunci am putea avea şase liste“, a accentuat deputatul.
“Se discută, se discută şi în partide. Însă nu există încă o părere comună“, a spus Serebrian, concluzionând că din punct de vedere tehnic, organizarea alegerilor anticipate se ciocneşte cu multiple impedimente.
Potrivit Constituţiei în vigoare, după două încercări nereuşite de a alege Preşedintele ţării, Parlamentul trebuie să fie dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate. Cele două încercări de a alege Preşedintele au avut loc la 10 noiembrie şi 7 decembrie 2009.
Mihai Ghimpu nu exclude posibilitatea desfăşurării alegerilor anticipate, dar pledează pentru Referendum
Dacă până nu demult preşedintele interimar, preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, declara sigur că alegeri anticipate nu vor avea loc, astăzi, acesta a lăsat să se înțeleagă că subiectul este discutabil. "Să vedem ce va fi, așteptați un pic", a declarat Ghimpu, azi 17 martie.
"În avizul Comisiei de la Veneţia este un alineat potrivit căruia e nevoie de reforma constituţională pentru a depăşi criza ce ţine de alegerea preşedintelui, aşa ca o recomandare, şi noi am decis aseară în cadrul întâlnirii liderilor AIE să ne mai întâlnim să discutăm, să găsim calea corectă pentru că nu este nici o garanţie ca la toamnă se va modifica art. 78, nici pâna la alegeri şi nici după. Pe de altă parte, Referendumul este calea cea mai sigură că noi vom depăşi criza", a mai opinat preşedintele interimar.
Potrivit lui Ghimpu, atunci când a fost creată Comisia pentru revizuirea Constituţiei "a existat o înţelegere precum că se va merge pe cea mai buna idee, pe cea mai ușoară cale". "Acum nu există altă soluţie mai bună decât Referendumul. Dacă comuniştii vor propune ceva mai bun, noi vom lua în consideraţie acest lucru, însă Voronin a spus că nu va vota pentru modificarea articolului privind procedura de alegere a şefului statului până nu se va desfășura scrutinul electoral. El vrea alegeri iar şi iar până o să moară", a mai declarat președintele Parlamentului.
În aceeaşi ordine de idei, Mihai Ghimpu a precizat că declarațiile premierului Filat, precum că alegerile sunt inevitabile, nu reprezintă decât o afirmație "scrisă cu peniţa, dar fără cerneală". "Totul se va decide în Parlament cu votul deputaţilor", a conchis președintele interimar și liderul Partidului Liberal.
"Alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile!", declară Filat
"Luând în consideraţie răspunsul Comisiei de la Veneţia privind Reforma Constituţională şi faptul că noi am declarat şi anterior că vom ţine cont de poziţia Comisiei, alegerile parlamentare anticipate sunt inevitalile". Declaraţia aparţine prim-ministrului Republicii Moldova, liderul PLDM, Vlad Filat, lansată azi, 17 martie.
La insistența jurnaliștilor să ofere un răspuns cu privire la desfăşurarea sau evitarea alegerilor anticipate, Vladimir Filat a declarat pentru presă că în condiţiile de astăzi nu vede evitarea alegerilor.
UNIMEDIA precizează că în răspunsul Comisiei de la Veneţia privind Reforma Constituţională se precizează că Parlamentul R. Moldova trebuie dizolvat după 16 iunie şi organizate noi alegeri parlamentare anticipate.
Amintim că la 26 februarie, analistul politic, Igor Boțan, declara pentru UNIMEDIA că alegerile sunt, practic, inevitabile.
"Alegerile parlamentare anticipate sunt, practic, inevitabile. Părerea mea e că nu vor avea loc modificări în Constituție și vor fi anunțate alegeri anticipate. Acestea ar putea avea loc în toamna acestui an sau în prima jumătate a anului viitor", declara Boțan în urmă cu câteva săptămâni.
Referindu-se la partidele care ar accede în Parlament în cazul unui nou scrutin electoral, Boțan s-a arătat sceptic că vom mai avea 5 partide reprezentate în Legislativ. "S-ar putea să treacă pragul electoral 5 partide, dar la sigur nu vor fi cele care sunt acum. Totodată, trebuie să ținem cont de faptul cum va fi modificată legislația și dacă se vor permite blocurile electorale. În caz contrar - există mari semne de întrebare cu privire la accederea în Parlament a noilor proiecte politice anunțate", a mai opinat expertul.
Întrebat de UNIMEDIA care este în viziunea sa trend-ul PCRM pe fondul scumpirilor care au loc în societate, Boțan a menționat că partidul condus de Vladimir Voronin va continua să scadă în popularitate. "Lent, dar va scădea. Totodată, trebuie să menționăm că Alianța va anunța alegeri parlamentare anticipate numai atunci când se va convinge că situația social-economică se va îmbunătăți, atunci când vor putea să le arate oamenilor că trăiesc mai bine în comparație cu perioada guvernării comuniste", a mai specificat Igor Boțan, lăsând să se înțeleagă că motivația AIE pentru amânarea alegerilor poate fi de orice natură.
Rugat să se expună cu privire la perioada unor eventuale alegeri anticipate, expertul în analiză politică a menționat că mai logic ar fi ca alegerile parlamentare să fie organizate după cele locale de anul viitor. "Astfel, fiecare formațiune va avea posibilitatea să vadă care este rating-ul local și la ce se poate aștepta în cazul alegerilor generale", a conchis Boțan la 26 februarie curent într-o intervenție pentru UNIMEDIA.
Organizarea alegerilor anticipate înseamnă destrămarea Alianţei pentru Integrare Europeană, declară Mihai Ghimpu
„Destrămarea Alianţei pentru Integrare Europeană se va produce dacă vor avea loc alegeri anticipate.” Declaraţia aparţine preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, oferită pentru Hotnews.ro.
„Atunci gata, fiecare se va gândi la viitorul Parlament. Pe mine nu mă interesează viitorul meu mandat, ce funcţie voi avea. Pe mine mă interesează să folosim situaţia actuală pentru ca statul şi cetăţenii să câştige”, a mai adăugat Mihai Ghimpu.
Preşedintele Parlamentului a apreciat, potrivit Hotnews, că scăderea PL în sondaje este cauzată de românismul declarat al partidului. “De-acum rămâne la aprecierea cetăţenilor şi, din pacate, ei nu constientizeaza intotdeauana lucrurile. Ei acum vor să bea lapte cu toate că nu au vacă acasă”, a mai adăugat Ghimpu.
Liderul liberal a mai precizat că “există riscul ca partidele Alianţei să piardă voturi în anticipate, din cauza unor masuri nepopulare care trebuie luate, si de-asta nu sunt de acord cu alegerile. Noi ne-am asumat aceste reforme”.
Amintim că Alianţa pentru Integrare Europeană este formată din patru partide politice – PLDM, PDM, PL şi AMN – şi doi deputaţi neafiliaţi, având 53 de mandate în actualul Parlament.
Messaggio modificato da Rick il 18 marzo 2010 - 21:55
Marian Lupu: “Decizia privind reforma constituţională trebuie să fie conformată avizurilor europene”
Liderul democrat , Marian Lupu, susţine că “decizia care va fi luată în privinţa reformei constituţionale trebuie să fie conformată avizurilor europene, odată ce RM se află clar orientată spre integrarea europeană”. Declaraţia a fost făcută azi, 18 martie, în cadrul unei conferinţe de presă.
Acest subiect Lupu l-a discutat şi cu experţii germani, în cadrul vizitei sale la Berlin, care au spus că “soluţia de ieşire din criza politică şi constituţională în care se află RM, aparţine exclusiv RM, important ca aceasta să fie una legală şi democratică”.
Vizita şi discuţiile publice ale lui Marian Lupu şi Igor Corman cu reprezentanții Bundestagului s-au axat şi pe alte subiecte prioritare şi anume : criza politică şi constituţională din Republica Moldova; procesul de intergrare europeană; precum şi colaborarea bilaterală dintre Partidul Social-Democrat din Germania şi Partidul Democrat din Republica Moldova.
Liderul democrat a reiterat importanţa acestei vizite prin faptul că SPD-ul german şi coliţia de guvernare din Germania pot contribui semnificativ la procesul de intergrare europeană a Republicii Moldova şi anume la negocierile moldo-europene.
Messaggio modificato da Rick il 18 marzo 2010 - 21:59
Filat, Lupu şi Urechean au ignorat şedinţa Comisiei pentru reforma constituţională convocată de Mihai Ghimpu.
Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, invitaţi la şedinţa Comisiei pentru reforma constituţională, prezidată de Preşedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, au ignorat lucrările acestei comisii şi nu s-au prezentat sâmbătă, 20 martie, la şedinţă.
Potrivit listei participanţilor la lucrările comisiei pentru reforma constituţională, la şedinţă au fost invitaţi Serafim Urechean, Vladimir Filat, Marian Lupu, Alexandru Tănase.
Şedinţa care urma să înceapă la ora 11.00, a început abia la 11.20, fără participarea liderilor Alianţei. Se preconiza ca această şedinţă să propună varianta finală a proiectului noii Constituţii, elaborate la decizia Alianţei de guvernământ.
Mihai Ghimpu a declarat pentru agenţia OMEGA că la finele şedinţei, Comisia urmează să decidă dacă poate expedia deja proiectul Constituţiei Comisiei de la Veneţia sau nu.
Proiectul noii Constituţii a fost făcut public, iar o decizie finală va fi luată pe 24 martie
Grupul de experţi din cadrul comisiei de revizuire a Constituţiei a făcut sâmbătă public proiectul noii legi supreme, care prevede mai multe modificări importante, printre care: alegerea şefului statului prin vot direct, excluderea sintagmei de „limba moldovenească", posibilitatea de renunţare la neutralitate, sau dreptul la vot de la 16 ani.
Potrivit şefului grupului de experţi, care a lucrat la revizuirea Constituţiei, în total au fost modificate circa 80 de articole şi au fost introduse peste 30 de articole noi. Proiectul noii Constituţii este alcătuit din 156 de articole, faţă de 143 în Constituţia actuală.
Cele mai multe modificări au suferit capitolele ce se referă la preşedintele Republicii Moldova şi Parlament. Potrivit proiectului, preşedintele ar urma să fie ales prin vot direct de către cetăţeni. Iar o prevedere nouă este că la această funcţie pot candida persoanele care au dobândit cetăţenia Republicii Moldova prin naştere. În timpul mandatului, preşedintele nu are dreptul să fie membrul vreunui partid şi nici să participe la întrunirile partidului care l-a înaintat în funcţie.
Aceste prevederi ar urma să intre în vigoare după expirarea mandatului actualului Parlament, ales la 29 iulie 2009, adică în 2013. Până atunci, actualul legislativ ar urma să voteze preşedintele.
Constituţia stabileşte şi noi proceduri de alegere a preşedintelui de către Parlament. În primul tur, candidatul ar trebui să obţină 3/5 din voturi. În cel de-al doilea, va fi considerat ales candidatul ca va obţine votul majorităţii simple a deputaţilor, iar în turul al treilea, candidatul care va acumula cele mai multe voturi.
Preşedintele va putea fi suspendat din funcţie de către Parlament
Parlamentul va avea dreptul să suspende din funcţie preşedintele cu votul a două treimi de deputaţi, dar această decizie, va trebui să fie supusă referendumului. În cazul în care în urma referendumului, preşedintele nu va fi demis, atunci va avea loc dizolvarea Parlamentului.
În privinţa alegerilor parlamentare, proiectul prevede ca acestea să se desfăşoare în ultima duminică a lunii în care au avut loc alegerile precedente. Vor putea candida la funcţia de deputat doar persoanele care au împlinit 21 de ani, faţă de 18 ani în prezent. Deputaţii vor putea intra în posesia mandatului în decurs de 24 de ore de la sfârşitul alegerilor, iar după validarea mandatelor, deputaţii vor trebui să depună un jurământ.
În plus, este prevăzută posibilitatea cetăţenilor de a înainta iniţiative legislative în Parlament. Pentru aceasta va fi nevoie de semnăturile a cel puţin 20 de mii de persoane.
Proiectul noii Constituţii prevede dreptul la vot de la 16 ani.
Statutul de neutralitate ar putea fi modificat în cazul ameninţării suveranităţii
O altă modificare se referă la statutul de neutralitate a ţării. Această prevedere constituţională rămâne şi în textul proiectului. Dar este introdus un punct nou, care stabileşte că "în cazul ameninţării suveranităţii, integrităţii şi caracterului unitar al statului, Republica Moldova poate alege o altă formă de apărare a calităţii de stat suveran şi independent".
În privinţa limbii oficiale au fost propuse două variante. Prima ar fi ca limba oficială a ţării să fie limba română. A doua variantă este ca limba oficială să fie stabilită printr-o lege organică. De menţionat că în preambulul proiectului este transcrisă Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care recunoaşte limba română ca limbă de stat.
După prezentarea proiectului, membrii comisiei au decis să se întrunească miercuri, 24 martie într-o altă şedinţă, în cadrul căreia să ia o decizie finală pe marginea acestuia. De menţionat că la şedinţa de sâmbătă au participat doar 20 din cei 39 membri ai comisiei şi nu a fost prezent niciunul din cei patru lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană, cu excepţia preşedintelui interimar Mihai Ghimpu.
În cazul în care proiectul noii Constituţii va fi acceptat de către comisie, acesta va fi propus votului în Parlament, după care va fi supus referendumului.
Ghimpu speră ca referendumul să se desfăşoare până pe 16 iunie, pentru că în caz contrar va fi obligat să dizolve actualul Parlament şi să anunţe alegeri anticipate.
În acelaşi timp, opoziţia comunistă se opune categoric revizuirii Constituţiei prin referendum şi a anunţat că ar accepta doar modificarea articolului 78, în ceea ce ţine de procedura de alegere a preşedintelui.
Comisia de la Veneţia, precum şi alte organizaţii internaţionale, de asemenea, au lăsat să se înţeleagă că ar opta pentru această variantă.
...ecco i punti principali della riforma di Ghimpu (perchè gli altri tre.. Filat, Lupu e Urecchione... non hanno partecipato)
- Limba Romana
- Diritto di voto ai 16enni
- Elezione diretta del Presidente della Repubblica
- Rinuncia dello statuto di neutralità della Repubblica Moldova... per poi poter aderire alla NATO (aggiungo io).
Naturalmente l'AIE rimarebbe al governo fino al 2013 grazie ad un ritocco che permetterebbe all'attuale parlamento di eleggere un Presidente con la maggioranza semplice...
UE susţine poziţia Comisiei de la Veneţia privind reforma constituţională din Republica Moldova.
„Comisia de la Veneţia a propus o soluţie foarte bună pentru depăşirea crizei politice şi a celei constituţionale din Republica Moldova şi această soluţie este de a vota în parlament schimbarea unui singur articol din Constituţie", a declarat pentru Info-Prim Neo şeful Delegaţiei UE la Chişinău, ambasadorul Dirk Schuebel, precizând că sonorizează poziţia oficială a Uniunii Europene.
„Noi sperăm că cei patru lideri politici (liderii Alianţei pentru Integrare Europeană -n.r.) vor ajunge la un acord în baza supremaţiei legii, a statului de drept şi a Constituţiei. Comisia de la Veneţia a oferit o foarte bună cale de depăşire a crizei politice, recomandând să fie schimbat un singur articol din Constituţie (articolul care se referă la modalitatea alegerii şefului statului - n.r.), care să fie votat în parlament", a mai spus oficialul european.
Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au spus că vor avea, în curând, un răspuns final privind reforma constituţională, care va fi în favoarea societăţii. Declaraţiile au fost făcute după ce vineri seara, 19 martie, aceştia au avut o întrevedere, cu uşile închise, cu reprezentanţii societăţii civile, iar apoi şi cu ambasadorii europeni şi cu cel al SUA acreditaţi la Chişinău.
Diplomaţii nu au făcut declaraţii pentru presă, iar câţiva lideri de opinie au îndemnat Alianţa să nu să se grăbească cu referendumul şi să rezolve criza constituţională în parlament, notează Info-Prim Neo.
...Ma i 4 signorotti dell'AIE si permettono di modificare le regole anche quando il
parlamento dovrebbe già essere stato sciolto...
...Credo che si tratti di una cosa INAUDITA che passa nell'indifferenza generale...
Ma io mi domando... Se avesse agito in questo modo il PCRM, cosa sarebbe
successo???
Autorităţile modifică în regim de urgenţă legislaţia care le va permite să adopte decizii în Parlament în interes propriu.
Doar la o zi după ce Partidul Comuniştilor a acuzat Alianţa de guvernare de anticonstituţionalitate şi uzurparea puterii, majoritatea parlamentară iniţiază micşorarea cvorumului pentru a adopta deciziile în Parlament.
Preşedintele comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunităţi, Ion Pleşca, a declarat, joi, pentru un post privat de televiziune că majoritatea parlamentară va modifica, în cel mai apropiat timp, Regulamentul Parlamentului cu scop de a micşora cvorumul necesar pentru eligibilitatea reuniunilor Parlamentului. În acelaşi timp, autorităţile intenţionează să modifice legislaţia astfel încât să poată adopta legi cu un număr mai mic de voturi legislative, decât în prezent.
Pleşca a declarat că Parlamentul va micşora acest prag de la 52 la 51 de voturi parlamentare. Sursa citată susţine că deja există o reacţie a Curţii Constituţionale la acest subiect, care a recomandat majorităţii parlamentare să modifice Regulamentul Parlamentului.
Această modificare va permite Alianţei de guvernare să adopte toate deciziile în Parlament doar cu voturile deputaţilor membri ai AIE, inclusiv şi cea care ţine de viitorul referendum pentru modificarea Constituţiei. Din Alianţa pentru Integrare Europeană fac parte partidele lui Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Serafim Urechean şi Vladimir Filat, care cuprind 51 de deputaţi.
Actualul prag necesar pentru adoptarea hotărârilor în Parlament este de 52 de voturi din cele 101. Pragul este stabilit prin lege şi este confirmat printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale.
Venerdì il parlamento moldavo ha introdotto modifiche sostanziali al codice elettorale,
abbassando la soglia per il passaggio nei partiti nella legislatura.
Durante le feste, il quorum si era ridotto dal 5% al 4% riguarda il blocco dei due
partiti di maggioranza. Dal 7% al 6% per i blocchi di due o più partiti.
Dal 9% al 7% per i candidati indipendenti.
E’ stato inoltre dato inoltre il diritto di voto ai cittadini moldavi che si trovano
all'estero, non solo nelle ambasciate e i consolati esteri ufficialmente accreditati,
ma anche nelle loro attuali residenze in accordo con le autorità del paese ospitante.
